Zâmbesc fără rezerve. Profit de această clipă ca şi cum ar fi ultima. Chiar mi-e teamă că mâine o să uit să râd. În trafic uităm să dăm prioritate. În autobuz uităm să cedăm locul bătrânilor. În viaţă uităm să fim noi. Ne amintim prea târziu că ne-am pierdut în trafic sau în autobuz. Ne rătăcim gândurile la fiecare colţ de stradă, le lăsăm în fiecare taxi. Azi mi-am uitat parfumul la prima intersecţie. Mi-ar plăcea să ştiu cine l-a simţit.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu